Moldova: Competition Authority

de

Moldova is a small country that started its way to a market economy about 25 years ago. The country’s competition environment is determined by its being drawn from a past with a planned economy, and the fact that it is a small economy. It has all the characteristics specific to low-income countries. The economies of new and small countries have emerging markets with small dimensions, monopolies, dominance of markets influence, high entry barriers , etc. The small internal market generates the amplification of several shortcomings in the competition area, especially if the small country comes from the break-up of a totalitarian state, such as the Soviet Union.
Achieving a dominant position in a small market is easier, especially if the dominant position in the sector is inherited from the previous economic system. The exercise of the dominant position, and the authorities’ justification of the dominant position (including dominant structures) may hinder the development of a competitive culture. The monopolistic market structure – such as that for electricity, gas and water distribution, and fixed telephony – is maintained because of the relatively high expenses, which do not allow the establishment of new units on the market. For new supplier to enter the market, it would have to create its own service delivery infrastructure. Hence it is complicated – impossible, even – for the service to be delivered by several entities due to high barriers to entry on the market, as well as natural barriers already formed on the market by services or goods. It is difficult to enter an existing market when the relationships are already formed between players.
In addition, in a small market, bulk-buying from a small number of suppliers limits the number of players on this market. Also, barriers to entry on the market may be artificially created by the government. In many cases, entry is limited to an area in which competition would be possible but would reduce the added value which is attributed to the companies. In this case, the nature or procedure of service licensing may limit the number of players on the market, as happens in the operation of pharmaceutical services.

Citește mai mult

Bugetul Moldovei este lipsit anual de câteva miliarde de lei. Interviu cu Viorica Cărare

de

Oamenii de afaceri se pot eschiva de la plata impozitelor, totul întâmplându-se în câmpul legal. Nu trebuie decât să exploateze facilitățile Codului Fiscal. Bunăoară, în anul 2015 aproximativ 70% din cele 5,4 miliarde de lei constatate ca ajutor de stat au constituit scutiri de taxe și impozite. Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței, a explicat într-un interviu pentru moldNova.eu ce este ajutorul de stat, care sunt obiectivele instituției până în 2020 și modul în care Republica Moldova îi învață pe cei din fosta URSS ce înseamnă concurență și competiție sănătoasă.
viorica carare
Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței FOTO: Sandu Tarlev
Dna Cărare, explicați-ne ce este ajutorul de stat?
Există o definiție a ajutorului de stat, dar mai simplu – e vorba de banii publici acordați mediului de afaceri din partea statului în anumite condiții. Aceștia sunt acordați fie direct, fie prin anumite înlesniri, în urma cărora o anumită sumă de bani nu ajunge în bugetul de stat. De exemplu, statul a oferit unui agent economic o scutire de taxă vamală. Acești bani urmau să ajungă în buget, dar nu au ajuns, astfel statul a ajutat acest agent economic în activitatea sa.
În mod normal, economia de piață ar trebui să funcționeze autonom, în baza cererii și ofertei, dar în realitate, statul intervine în economie într-o măsură sau alta, ceea ce este practicat aproape în toate țările. Însă acordând ajutor de stat unei întreprinderi, nu trebuie să fie distorsionat semnificativ mediul concurențial. De aceea, Legea cu privire la ajutorul de stat reglementează modalităţile de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat. Bunăoară, există o întreprindere care intră în faliment, iar statul analizează cum e mai bine și cum e mai eficient: să susțină sau nu această întreprindere și dacă în urma acestui ajutor va putea fi redresată situația economică a acesteia.
Aeroportul Chișinău a acordat 75 de milioane întreprinderii Air Moldova la inițiativa Ministerului Economiei

Acordarea efectivă a ajutorului de stat o decid furnizorii (ministerele, agențiile, primăriile etc.). Totuși, acest ajutor trebuie notificat la Consiliul Concurenței, iar noi analizăm dacă cel din urmă va distorsiona semnificativ concurența. Un exemplu recent de ajutor de stat este cel al Aeroportului Chișinău care a acordat 75 de milioane de lei întreprinderii Air Moldova. Inițiatorul a fost Ministerul Economiei.

Citește mai mult

Viorica CĂRARE: Un Consiliu puternic nu înseamnă un mediu concurenţial adecvat

de

Ilona NAVRUC | Instituţie & Realizări
Pe parcursul celor 10 ani de activitate, Consiliul Concurenţei a devenit o autoritate competitivă şi apreciată atât la nivel local cât şi internaţional. În acelaşi timp, experienţa a arătat că o autoritate de concurenţă puternică nu înseamnă şi un mediu concurenţial loial şi adecvat, susţine Preşedintele Consiliului Concurenţei, Viorica Cărare. Înr-un interviu acordat revistei Profit, Viorica Cărare vorbeşte despre succesele înregistrate de consiliu, provocările cu care se confruntă şi planurile de viitor ale instituţiei.
Profit: Dna Cărare, în acest an Consiliul Concurenţei a împlinit 10 ani de activitate. Care sunt trei concluzii principale după un deceniu de activitate?

Viorica CĂRARE: Totalizând activitatea noastră, astăzi putem afirma cu mândrie, că în ultimii zece ani, am înregistrat rezultate importante. În special, am reuşit să construim o autoritate competitivă, apreciată şi la nivel internaţional – Consiliul Concurenţei. Totuşi, experienţa obţinută ne-a arătat că o autoritate de concurenţă puternică nu înseamnă şi un mediu concurenţial adecvat. Cât de puternică n-ar fi autoritatea de concurenţă, ea nu poate de una singură să asigure un mediu concurenţial loial în ţară. Acest lucru înseamnă că trebuie să depunem eforturi comune pentru a spori eficienţa activităţii tuturor instituţiilor statului întru liberalizarea economiei şi crearea unui mediu concurenţial loial.

Fiind o ţară mică şi ieşită dintr-un spaţiu cu o economie planificată, Republica Moldova are o economie de piaţă cu multe sectoare excesiv reglementate. Astfel, sarcina noastră este liberalizarea pieţelor.

În această ordine de idei am elaborat Programul naţional în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, în care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi autorităţile de reglementare sunt responsabile de realizarea acţiunilor prevăzute. Astfel, în procesul de implementare a Programului, autorităţile vor colabora între ele, dar şi cu organizaţiile neguvernamentale şi profesionale, mediul academic, comunitatea de experţi, mass media, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru a obţine un mediu concurenţial loial şi pentru a asigura creşterea PIB-ului. Într-un final, va creşte bunăstarea consumatorului şi calitatea serviciilor inclusiv.

În acelaşi timp, în condiţiile în care societatea evoluează, autoritatea de concurenţă are nevoie de fortificarea permanentă a capacităţii instituţionale, precum şi de preluarea experienţei şi celor mai bune practici internaţionale în activitatea sa. Însă cel mai important rămâne totuşi creşterea culturii concurenţiale în rândul societăţii

Citește mai mult

Realizări și perspective

de

Astăzi, 6 iunie 2017, a avut loc lansarea Raportului de activitate a Consiliului Concurenței pentru anul 2016. În cadrul evenimentului s-a vorbit despre cele mai importante realizări și direcții prioritare pentru anul 2017.

Mai jos o retrospectivă scurtă a activității autorității de concurență în 2016:

–         A fost intensificată promovarea culturii concurențiale prin intermediul diferitor activități de informare și advocacy. Astfel, acțiunile Consiliului Concurenței, privind prevenirea și contracarare a practicilor anticoncurențiale au fost promovate în cadrul a 41 de evenimente organizate cu participarea reprezentanților autorităților publice, autorităților de reglementare, producătorilor agricoli, consumatorilor, exportatorilor, transportatorilor, asociațiilor profesionale, precum și experților în domeniile date. De asemenea, au fost organizate și desfășurate 8 evenimente sub egida Competition CaFE, care oferă posibilitatea unei comunicări tematice cu părțile interesate într-un nou format.

–         A fost definitivat proiectul programului național în domeniul concurenței și ajutorului de stat. Programul prevede o abordare complexă şi strategică a problemelor, obiectivelor şi acţiunilor ce se impun a fi realizate pentru dezvoltarea mediului concurenţial şi stimularea concurenţei în vederea promovării intereselor legitime ale consumatorilor, creşterii competitivităţii economiei pe plan internaţional.

–         60 de cazuri de încălcare a legislației concurențiale s-au aflat în derulare, precum și 31 de cazuri  de încălcare a legislației cu privire la publicitate

–         Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare totală de 19,21 mln. lei, în bugetul de stat fiind încasate 4,71 mln. lei.

–         Au fost implementate mai multe instrumente ale politicii de concurență, unul dintre ele fiind angajamentele, care reprezintă o modalitate rapidă de a remedia situația pe o piață.

–         În rezultatul examinării judiciare, pe parcursul anului 2016, a acţiunilor intentate în temeiul Legii concurenţei, au fost finalizate 16 cauze, dintre care, în 12 cazuri instanţa de judecată a dat câștig de cauză Consiliului Concurenței. Acest fapt denotă o rată a câștigurilor în instanța de judecată în mărime de 75 %.

–         A crescut numărul notificărilor și raportărilor transmise prin intermediul platformei electronice SIRASM: 88% din furnizori de ajutor de stat au utilizat sistemul în vederea notificării măsurilor de sprijin și 58% din numărul total de furnizori au raportat on-line

Citește mai mult