Media

(INTERVIU) VIORICA CĂRARE: „EFECTUL UNEI CONCURENȚE LOIALE SE RESIMTE NU DOAR PRIN REDUCEREA PREȚURILOR, CI ȘI PRIN CALITATEA SERVICIILOR PRESTATE”

de

Președintele Consiliului Concurenței, Viorica Cărare a vorbit, într-un interviu acordat pentru TRIBUNA, despre rolul organizației pe care o conduce în combaterea licitațiilor trucate, situația distorsionantă pe piața carburanților, cum se explică progresul dublu înregistrat în 2017 pe segmentul sancționărilor și altele.

T: Potrivit raportului prezentat de Consiliul Concurenței, circa 80% din numărul total de cazuri identificate de angajații direcției în privința acordurilor anticoncurențiale s-au referit la trucarea ofertelor la licitațiile publice. Cum decurg investigațiile și care sunt metodele prin care se „câștigă licitațiile publice”?

V.C.: În raportul de activitate al Consiliului Concurenței o să găsiți, atât rezultatele investigațiilor, cât și încălcările legii în baza cărora au fost aplicate amenzi. Achizițiile aranjate, trucate sau mimate reprezintă o încălcare conform Legii Concurenței, acestea fiind calificate drept acorduri anticoncurențiale care restricționează concurența.

Cei care încalcă legea, participând cu oferte trucate la licitațiile publice, au ca obiectiv în cele mai dese cazuri creșterea prețului la produse sau servicii ofertate prin mimarea licitațiilor. Toate aceste acțiuni sunt în detrimentul consumatorului și au un efect negativ, reprezentând o restricționare gravă a concurenței.

Scopul licitațiilor publice este de a asigura principiul preț calitate printr-o procedură transparentă și legală. Acest deziderat trebuie să stea la baza oricărei licitații publice. Dar, realitatea deseori este alta, acordurile dure sunt cele mai dăunătoare pentru mediul concurențial. Din acest motiv, Consiliul Concurenței a efectuat multe investigații în acest domeniu care s-au finalizat prin impunerea 

Citește mai mult

Interviu cu Viorica Cărare, Preşedintele Consiliului Concurenţei

de

Doamna Cărare, anul 2017 a fost unul deosebit pentru Consiliul Concurenţei – aţi marcat jubileul de 10 ani. Cum a fost acest deceniu?

A fost un drum complicat, dar interesant. În anul 2007 protecţia concurenţei era un domeniu absolut nou pentru ţară, am luat-o de la zero şi, pas cu pas, am parcurs calea de 10 ani. Acum suntem o autoritate naţională de concurenţă, deopotrivă cu cele din alte ţări europene. Suntem participanţi activi şi respectaţi în cadrul Reţelei internaţionale de concurenţă (ICN). În unele domenii, cum ar fi ajutorul de stat, deja noi suntem apţi de a oferi experienţă europeană. În prezent, Consiliul Concurenţei este o instituţie solidă şi independentă, fiind un arbitru echidistant, care aplică în mod unitar regulile relevante, contribuind împreună cu alte autorităţi ale statului la dezvoltarea mediului concurenţial şi promovarea culturii concurenţiale. Iar cel mai fascinant aspect al acestui drum este, că el nu are sfârşit. Pe măsura parcurgerii unei etape se deschid altele şi mai interesante.

Sunteţi unicul conducător al Consiliului Concurenţei de la crearea lui şi până în prezent. Aţi putea să ne spuneţi care etape au fost cele mai complicate în istoria instituţiei?

Activitatea autorităţii am putea s-o divizăm în trei etape, fiecare dintre ele având anumite probleme, dar, sigur, şi rezultate. Prima etapă – 2007-2011 – a fost cea de creare a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei şi a echipei. Cel mai complicat lucru la acea etapă a fost formarea şi pregătirea profesională a

Citește mai mult

Moldova: Competition Authority

de

Moldova is a small country that started its way to a market economy about 25 years ago. The country’s competition environment is determined by its being drawn from a past with a planned economy, and the fact that it is a small economy. It has all the characteristics specific to low-income countries. The economies of new and small countries have emerging markets with small dimensions, monopolies, dominance of markets influence, high entry barriers , etc. The small internal market generates the amplification of several shortcomings in the competition area, especially if the small country comes from the break-up of a totalitarian state, such as the Soviet Union.
Achieving a dominant position in a small market is easier, especially if the dominant position in the sector is inherited from the previous economic system. The exercise of the dominant position, and the authorities’ justification of the dominant position (including dominant structures) may hinder the development of a competitive culture. The monopolistic market structure – such as that for electricity, gas and water distribution, and fixed telephony – is maintained because of the relatively high expenses, which do not allow the establishment of new units on the market. For new supplier to enter the market, it would have to create its own service delivery infrastructure. Hence it is complicated – impossible, even – for the service to be delivered by several entities due to high barriers to entry on the market, as well as natural barriers already formed on the market by services or goods. It is difficult to enter an existing market when the relationships are already formed between players.
In addition, in a small market, bulk-buying from a small number of suppliers limits the number of players on this market. Also, barriers to entry on the market may be artificially created by the government. In many cases, entry is limited to an area in which competition would be possible but would reduce the added value which is attributed to the companies. In this case, the nature or procedure of service licensing may limit the number of players on the market, as happens in the operation of pharmaceutical services.

Citește mai mult

Bugetul Moldovei este lipsit anual de câteva miliarde de lei. Interviu cu Viorica Cărare

de

Oamenii de afaceri se pot eschiva de la plata impozitelor, totul întâmplându-se în câmpul legal. Nu trebuie decât să exploateze facilitățile Codului Fiscal. Bunăoară, în anul 2015 aproximativ 70% din cele 5,4 miliarde de lei constatate ca ajutor de stat au constituit scutiri de taxe și impozite. Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței, a explicat într-un interviu pentru moldNova.eu ce este ajutorul de stat, care sunt obiectivele instituției până în 2020 și modul în care Republica Moldova îi învață pe cei din fosta URSS ce înseamnă concurență și competiție sănătoasă.
viorica carare
Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței FOTO: Sandu Tarlev
Dna Cărare, explicați-ne ce este ajutorul de stat?
Există o definiție a ajutorului de stat, dar mai simplu – e vorba de banii publici acordați mediului de afaceri din partea statului în anumite condiții. Aceștia sunt acordați fie direct, fie prin anumite înlesniri, în urma cărora o anumită sumă de bani nu ajunge în bugetul de stat. De exemplu, statul a oferit unui agent economic o scutire de taxă vamală. Acești bani urmau să ajungă în buget, dar nu au ajuns, astfel statul a ajutat acest agent economic în activitatea sa.
În mod normal, economia de piață ar trebui să funcționeze autonom, în baza cererii și ofertei, dar în realitate, statul intervine în economie într-o măsură sau alta, ceea ce este practicat aproape în toate țările. Însă acordând ajutor de stat unei întreprinderi, nu trebuie să fie distorsionat semnificativ mediul concurențial. De aceea, Legea cu privire la ajutorul de stat reglementează modalităţile de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat. Bunăoară, există o întreprindere care intră în faliment, iar statul analizează cum e mai bine și cum e mai eficient: să susțină sau nu această întreprindere și dacă în urma acestui ajutor va putea fi redresată situația economică a acesteia.
Aeroportul Chișinău a acordat 75 de milioane întreprinderii Air Moldova la inițiativa Ministerului Economiei

Acordarea efectivă a ajutorului de stat o decid furnizorii (ministerele, agențiile, primăriile etc.). Totuși, acest ajutor trebuie notificat la Consiliul Concurenței, iar noi analizăm dacă cel din urmă va distorsiona semnificativ concurența. Un exemplu recent de ajutor de stat este cel al Aeroportului Chișinău care a acordat 75 de milioane de lei întreprinderii Air Moldova. Inițiatorul a fost Ministerul Economiei.

Citește mai mult

Viorica CĂRARE: Un Consiliu puternic nu înseamnă un mediu concurenţial adecvat

de

Ilona NAVRUC | Instituţie & Realizări
Pe parcursul celor 10 ani de activitate, Consiliul Concurenţei a devenit o autoritate competitivă şi apreciată atât la nivel local cât şi internaţional. În acelaşi timp, experienţa a arătat că o autoritate de concurenţă puternică nu înseamnă şi un mediu concurenţial loial şi adecvat, susţine Preşedintele Consiliului Concurenţei, Viorica Cărare. Înr-un interviu acordat revistei Profit, Viorica Cărare vorbeşte despre succesele înregistrate de consiliu, provocările cu care se confruntă şi planurile de viitor ale instituţiei.
Profit: Dna Cărare, în acest an Consiliul Concurenţei a împlinit 10 ani de activitate. Care sunt trei concluzii principale după un deceniu de activitate?

Viorica CĂRARE: Totalizând activitatea noastră, astăzi putem afirma cu mândrie, că în ultimii zece ani, am înregistrat rezultate importante. În special, am reuşit să construim o autoritate competitivă, apreciată şi la nivel internaţional – Consiliul Concurenţei. Totuşi, experienţa obţinută ne-a arătat că o autoritate de concurenţă puternică nu înseamnă şi un mediu concurenţial adecvat. Cât de puternică n-ar fi autoritatea de concurenţă, ea nu poate de una singură să asigure un mediu concurenţial loial în ţară. Acest lucru înseamnă că trebuie să depunem eforturi comune pentru a spori eficienţa activităţii tuturor instituţiilor statului întru liberalizarea economiei şi crearea unui mediu concurenţial loial.

Fiind o ţară mică şi ieşită dintr-un spaţiu cu o economie planificată, Republica Moldova are o economie de piaţă cu multe sectoare excesiv reglementate. Astfel, sarcina noastră este liberalizarea pieţelor.

În această ordine de idei am elaborat Programul naţional în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, în care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi autorităţile de reglementare sunt responsabile de realizarea acţiunilor prevăzute. Astfel, în procesul de implementare a Programului, autorităţile vor colabora între ele, dar şi cu organizaţiile neguvernamentale şi profesionale, mediul academic, comunitatea de experţi, mass media, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru a obţine un mediu concurenţial loial şi pentru a asigura creşterea PIB-ului. Într-un final, va creşte bunăstarea consumatorului şi calitatea serviciilor inclusiv.

În acelaşi timp, în condiţiile în care societatea evoluează, autoritatea de concurenţă are nevoie de fortificarea permanentă a capacităţii instituţionale, precum şi de preluarea experienţei şi celor mai bune practici internaţionale în activitatea sa. Însă cel mai important rămâne totuşi creşterea culturii concurenţiale în rândul societăţii

Citește mai mult