In contextul eforturilor de integrare a Republicii Moldova in spatiul European, a fost agreata si alinierea legislatiei in domeniul concurentei la standardele europene. Noua Lege a Concurentei a intrat in vigoare in septembrie 2012. In acest context, ultimii doi ani au avut o importanta deosebita pentru activitatea Consiliului Concurentei, institutia devenind pe deplin functionala, in urma reorganizarilor realizate in 2012-2013, perioada de reformare a cadrului legislativ din domeniul concurenţei. Am invitat-o pe Viorica Carare, Presedintele Consiliului Concurentei, la un dialog cu privire la cultura concurentiala din Moldova, piata de retail si principalele arii de atentie pentru lanturile de magazine, furnizori, distribuitori si ceilalti actori ce formeaza industriile de retail si FMCG.
Care au fost, in linii generale, obiectivele institutiei pe care o conduceti, dupa implementarea noii legislatii, si pana in prezent?
In acesti ultimi ani, ne-am concentrat foarte, foarte mult eforturile catre promovarea si cresterea culturii concurentiale in randul agentilor economici din Republica Moldova. Promovarea culturii concurentiale este un proces complex de educatie a mediului de afaceri si societatii in general, care se manifesta in diverse modalitati avand ca scop preintampinarea si reprimarea incalcarilor legislatiei concurentiale. Consiliul Concurentei acorda o atentie deosebita preintampinarii incalcarilor legislatiei concurentiale. Astfel, pe langa seminarele, mesele rotunde etc., efectuate cu mediul de afaceri, un rol deosebit in procesul preintampinarii revine transparentei procesului decizional a Consiliului Concurentei in special in partea ce tine de sanctionarea pentru incalcarea legislatiei concurentiale. Au fost cel putin 3-4 cazuri cand comportamentul agentilor economici in timpul inspectiilor efectuate de reprezentantii Consiliului Concurentei au fost total neadecvate si in afara legii. In anumite cazuri ni s-a interzis accesul in birouri, inspectorii fiind efectiv dati afara, in alte situatii avocatii au sters date din computer in fata noastra, iar exemplele pot continua. Un caz “special” a fost si acela in care un agent economic a intrerupt cu buna stiinta alimentarea la energie electrica a cladirii pentru a nu avea acces la datele din computer. Noi am transmis si catre media locala informatii cu privire la modul in care agentii economici trebuie sa se comporte in cazul unui control al reprezentantilor Consiliului Concurentei si atunci, incet, incet, acestia au invatat ce anume nu trebuie sa faca. Ce vreau sa subliniez este nevoia de a promova in mediul privat o cultura concurentiala, iar eforturile in aceasta directie nu sunt deloc usoare. Tot in ultimii 2-3 ani, am facut demersuri importante pentru a consolida parteneriate internationale cu autoritatile de concurenta din diferite tari, cum ar fi Romania, Slovacia, Ucraina, Ungaria, Federatia Rusa s.a., scopul fiind preluarea bunelor practici din aceste piete. Nu in ultimul rand, pe zona de interes pentru cititorii revistei dumneavoastra, mai pot mentiona o serie de actiuni avand ca tematici acordurile anticoncurentiale, abuzul de pozitie dominanta, concentrari economice sau incalcari in domeniul
